LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL – Analiza de situație

Figura nr. 1. Molecula de etanol

ETANOLUL (ALCOOLUL ETILIC)

Alcoolul etilic (etanolul sau alcoolul, cum este cunoscut în limbajul popular) este parte a tradițiilor culturale ale majorității societăților, încă de la începuturile civilizației. Dovezi ale obținerii alcoolului prin distilare datează din anul 1100 î.e.n. Deși istoria abuzului de alcool este la fel de veche ca și cea a producerii sale, consumul de alcool a devenit o problemă de sănătate publică începând din secolele XVIII și XIX, odată cu pauperizarea muncitorilor din industrii. Consumul abuziv de alcool (periculos pentru sănătate) este toxicomania cu cea mai largă răspândire în toate regiunile geografice și în toate grupurile populaționale.

Din punct de vedere chimic, etanolul este un compus organic din clasa alcoolilor, fiind principalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice. Este un lichid volatil, inflamabil și incolor, cu miros caracteristic. Etanolul din compoziția băuturilor alcoolice se obține exclusiv prin fermentația zaharurilor din cereale și fructe, în timp ce etanolul utilizat la obținerea produselor farmaceutice și cosmetice, a dezinfectanților, aditivilor alimentari, conservanților și combustibililor se obține prin procedee petrochimice.

METABOLISMUL ALCOOLULUI ÎN ORGANISMUL UMAN

Figura nr. 2. Metabolismul alcoolului

Alcoolul ingerat este absobit rapid din stomac și intestine și distribuit în întregul organism,[6] unde este metabolizat pe mai multe căi. Principalele procese prin care alcoolul este biotransformat se desfășoară sub acțiunea unor enzime. Într-o primă etapă, majoritatea alcoolului este transformat sub acțiunea enzimei alcooldehidrogenaza în aldehidă acetică, o substanță toxică și carcinogenă, în cantități mari. În a doua etapă, acetaldehida este transformată în acetat, o substanță mai puțin activă, care ulterior este descompusă în apă și dioxid de carbon, pentru a fi mai ușor eliminată [7] Alcooldehidrogenaza este o enzimă care se găsește în principal în ficat, dar și în stomac, în cantități reduse.

La gravidele care consumă băuturi alcoolice chiar și în cantități reduse, o parte din alcool ajunge la făt, unde poate interfera cu dezvoltarea normală a corpului și a sistemului nervos.[9]

CONSUMUL DE ALCOOL

Figura nr. 3. Unitatea (standard) de alcool

Unități (doze) de alcool. Modele de consum

În statisticile cu privire la alcool, nivelul mediu al consumului de alcool al unei populații este exprimat în litri sau grame de alcool pur/capita/an, reprezentând cantitatea de alcool pur consumat într-un an, sub forma diferitelor tipuri de băuturi alcoolice, raportată la numărul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool). Cantitatea de alcool pur din fiecare porție de băutură variază. Astfel, 100 ml bere conțin în medie 4-5 grame de alcool pur, 100 ml vin conțin în medie 12 grame alcool pur, iar 100 ml tărie conțin aproximativ 40 grame alcool pur.

Nivele de risc ale consumului de alcool

Cantitatea de alcool și stilul (modelul) de consum variază de la un individ la altul. Între nivelul consumului de alcool și riscul de apariție al dependenței de alcool și a consecințelor asupra sănătății există o strânsă relație.

Conform Ghidului internațional de monitorizare a consumului de alcool și a riscurilor asociate al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2010),[12] consumatorii de alcool aparțin uneia din următoarele categorii:

Conform OMS, în afara abstinenței (abținerea totală de la alcool), cantitatea de alcool considerată acceptabilă din punct de vedere al consecințelor pe termen scurt și lung asupra sănătății este cea de nivel redus (de la 1 la 40 grame de alcool pur cu o ocazie pentru bărbați și de la 1 la 20 grame pentru femei). În cazul celor consumă alcool regulat (zilnic), OMS recomandă limitarea la 7 grame de alcool pur, dar și acest nivel considerat este prea înalt pentru anumite categorii de persoane, de exemplu gravidele sau pacienții cu ciroză hepatică.[12]

Fiecare țară și-a stabilit limite cu privire la cantitatea de alcool apreciată ca nepericuloasă pentru sănătate.

Figura nr. 4. Consum de risc de alcool (nivele limită), România

În România, un consum de risc (excesiv, abuziv, periculos, dăunător, nociv) pentru sănătate este considerat ca fiind aportul de alcool care depășește: 2 doze/zi sau 14 doze/săptămână la bărbați, o doză/zi sau 7 doze/săptămână la femei și mai mult de o doză pe zi pentru persoanele de peste 65 ani. Depășirea acestor limite se asociază cu creșterea riscurilor pentru sănătate.[

Intoxicația cu alcool (beția sau starea de ebrietate) definește modificările de comportament sau gândire care apar în timpul consumului de alcool sau la scurt timp după încetarea acestuia. Semnele acestei tulburări pot fi: agresivitate sau comportament sexual nepotrivit, modificarea stării emoționale, tulburări de judecată, vorbire neclară, dificultăți de coordonare a mișcărilor, mers nesigur, scăderea atenției și memoriei, nistagmus (mișcări involuntare ale ochilor), scăderea stării de conștiență până la comă.[13]

Sevrajul la alcool este o tulburare care apare după oprirea sau reducerea consumului de alcool, la o persoană care a consumat alcool în cantități mari sau pe o perioadă lungă de timp. Severajul se caracterizează prin creșterea ritmului inimii (tahicardie), transpirații, tremături ale mâinilor, greață sau vărsături, insomnie, neliniște sau agitație, halucinații, convulsii. [ibidem]

Dependența de alcool (alcoolismul) este o tulburare care se instalează în cazul consumului regulat (zilnic sau aproape zilnic) de alcool, de lungă durată. Indivizii care au dezvoltat dependență la alcool resimt o dorință de a bea greu de stăpânit, sunt incapabili să își controleze cantitatea sau să își limiteze ocaziile de băut. Atunci când persoana se oprește din băut sau își reduce mult cantitatea de alcool apar semne ale sevrajului. Unul dintre semnele dependenței la alcool este toleranța la alcool (nevoia de a bea cantități tot mai mari pentru a resimți efecte produse altădată de doze mai mici). Responsabilitățile profesionale sau casnice și activitățile altădată plăcute, în sânul familiei sau cu prietenii, sunt neglijate în favoarea băutului. Persoana continuă să bea în ciuda faptului că există dovezi ale efectelor dăunătoare asupra sănătății (de exemplu afectarea ficatului, depresie, tulburări de gândire). [14]

Consumul (episodic) excesiv de alcool este un un model de consum cu risc înalt pentru sănătate, datorită consecinţelor medicale (acute şi cronice), sociale şi legale. Noţiunea a fost introdusă pentru a evalua consumul periculos pentru sănătate la nivelul populației. Se caracterizează prin consumul unor cantități mari de alcool (peste 60 g alcool pur sau mai mult de 5 porții de alcool la bărbați și 4 porții la femei) cu o ocazie, cel puțin o dată pe lună.[15] Consumul episodic excesiv este caracteristic locuitorilor din țările nordice (dar și est-europenilor și românilor), care obișnuiesc să consume cantităţi mari de alcool, pe perioade mai lungi de o zi (de exemplu în perioada week-end-ului), alternând cu perioade de abstinenţă sau consum uşor sau moderat. [16]

Citeste tot articolul în acest PDF