• Asociația Crucea Albastră a fost fondata în 1877 de către preotul elvețian Lucien Rochat, luându-și numele de la Federația Internaționala a Crucii Roșii, cu sediul la Geneva în Elveția, ca o mișcare creștină de ajutorare a persoanelor cu dependență de alcool și a familiilor lor. Astăzi, Federația Internațională Crucea Albastră este activă în peste 40 de tari.
• În România a fost prezentă din perioada interbelică în sânul comunității sașilor ardeleni, respectiv a Bisericii Evanghelice Luterane. În 1990, când preotul evanghelic dr. Christian Weiss din comuna Câlnic (jud. Alba) a avut inițiativa reînființării acestei asociații, au fost invitați și creștini ortodocși, reformați, romano-catolici și greco-catolici, pentru a se alătura acestei initiative, devenind astfel o asociație ecumenică sau inter-confesională.
• În anul 1993 s-au pus bazele pentru înființarea Așezamântului Nazaret ca centru de recuperare pentru bărbații dependenți de alcool și alte droguri, clădirea fiind pusă la dispoziție de biserica evanghelică din România. Este vorba de fosta Casa Parohială din Șura Mică care a ramas practic abandonată după exodul masiv al populației germane din zonă. Aici în perioada 1995-1996 s-au efectuat importante lucrari de renovare și reamenajare, astfel încât la inaugurarea oficială din iulie 1996 capacitatea crescuse la 12-15 locuri. De atunci există aproape în permanență o listă de așteptare.
• În anul 2002 capacitatea a fost extinsă la 22 de locuri prin renunțarea la locuința de serviciu a administratorului. Azi Așezamântul Nazaret este un centru de tratament recunoscut în tară și străinătate, care în ciuda numeroaselor probleme ce trebuiau înfruntate în acești 10 ani de “pionierat” a reușit să acorde o asistență de calitate celor care și-au pus speranțele în eforturile acestei instituții.

În această perioadă peste 500 de bărbați au căutat ajutor, aflând că “nu este o rușine să fii bolnav, dar este o rușine să nu te tratezi” și că “numai tu singur poți reuși, dar nu poți reuși de unul singur“. Prin internarea în centru se asigură intrarea pacienților într-un mediu protejat unde se realizează reabilitarea psiho-socială. Pacientul poate dobândi în câteva luni cunoștințe diverse și își poate dezvolta aptitudinile pentru a putea ajunge la abstinența stabilă și durabilă.

• În octombrie 1997, cu ajutorul unui proiect Pfare-lien, a fost înființat și centrul pentru femei Insula Speranței, inițial în casa parohială din Vurpăr, apoi într-o clădire nouă situată în Șelimbăr, la 2 km de Sibiu. De atunci au trecut pragul casei peste 200 de femei.
• În prezent, Asociația Crucea Albastră din România este membră a Federației Internaționale Crucea Albastră și asociată ROSAAC, Coaliția împotriva Abuzului de Substanţe şi a Adicţiilor din România.
• Rostul centrelor de reabilitare este acela de recuperare, de a primi și a accepta omul dependent așa cum este, a-l ajuta și a-l însoți o bucată de drum și, în sfârșit, “a-i da drumul” într-o viață în care el poate și trebuie să-și asume din nou autonomia și răspunderea deplină.
• Țelurile terapiei sunt reabilitarea sănătății fizice și psihice, recunoașterea bolii, înțelegerea mai profundă a factorilor cauzatori și a evoluției dependenței pe fundalul datelor biografice. Maturizarea emoțională a personalității, capacitatea de a face față problemelor vieții, fără a recurge la drog, însușirea unor aptitudini și tehnici noi pentru depășirea crizelor, capacitate mai bună de introspecție și exprimare mai bună a stărilor emoționale, restabilirea capacității de muncă, îmbunătățirea relațiilor familiale și sociale, regăsirea unui sistem de valori morale, a unor țeluri în viață.